GENERAŢIA ACEASTA

Oricui îi este ruşine de mine şi de cuvintele mele în zilele acelea de păcat şi necredinţă, de acea persoană îi va fi ruşine Fiului Omului când se va întoarce în gloria Tatălui său şi cu sfinţii îngeri.1

Încă lipsită de credinţă, această generaţie îndoielnică cere un semn; şi nu i se va da nici un semn decât acela al profetului Iona. Pentru că întocmai cum Iona a fost în adânc pentru trei zile şi trei nopţi, şi Fiul Omului va fi îngropat trei zile şi trei nopţi în pământ.

Adevărat este că va veni ziua când locuitorii cetăţii Ninive, oraşul hoţiilor, vor sta în picioare la judecata generaţiei acesteia şi o vor condamna; pentru că ei să-au pocăit ca urmare a propovăduirii lui Iona, şi acum unul mai mare decât Iona stă în faţa voastră.

Împărăteasa din Sheba se va ridica de asemenea la judecata acestei generaţii şi o va condamna; pentru că a călătorit o distanţă mare să audă înţelepciunea lui Solomon, şi iată, acum a venit o înţelepciune mai mare decât a lui Solomon.2

Cum să descriu generaţia aceasta? Sunt precum copiii care şed în piaţă spunându-l prietenilor lor: „Am cântat la fluierele noastre, dar n-aţi vrut să dansaţi, ori să cântaţi. Aşa că am cântat o doină, însă aţi refuzat să jeliţi.”

Ioan a venit şi a trăit între voi în austeritate. Toţi au spus: „Trebuie că are demon.” Acum a venit Fiul Omului bucurându-se de viaţă din plin; şi voi spuneţi: „Este un beţiv şi un chefuitor, prieten al celor de jos şi al păcătoşilor!” Cu aşa o înţelepciune vă motivaţi propriile inepţii.3

Oh, generaţie care trăieşti bazându-te pe minciuni: cum nu poţi spune nimic vrednic să fie auzit? Căci din prinosul inimii vorbeşte gura.4

Când se înserează spuneţi: „Va fi vreme bună, pentru că cerul este purpuriu.” Şi dimineaţa ziceţi: „Va fi vreme rea pentru că cerul este posomorât.” Puteţi prevedea cu acurateţe o schimbare a vremii. Şi totuşi, nu puteţi distinge semnele vremurilor care se schimbă? 5

Veniţi, toţi cei obosiţi, obidiţi şi sătui de viaţă şi eu vă voi da odihnă! Primiţi cuvintele mele şi lăsaţi-mă să vă învăţ, pentru că eu sunt blând şi bun. Şi în cele din urmă veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! Căci tot ceea ce cer  de la voi este spre binele vostru şi vă voi da să duceţi lumina.6

Aceia din voi care aţi ales să mă urmaţi în generaţia aceasta, voi veţi şedea într-o zi pe tron şi veţi judeca împărăţiile şi pe cei care şi-au împietrit inimile şi au întors spatele acestor cuvinte ale dreptăţii.7

UN LOC PENTRU TINE

Eu merg să pregătesc un loc pentru voi.1

Să ştiţi aceasta: dacă merg să vă pregătesc un loc, mă voi întoarce şi vă voi lua să fiţi acolo împreună cu mine; ca acolo unde sunt eu să fiţi şi voi. Nu lăsaţi inimile voastre să se tulbure: credeţi în Dumnezeu; credeţi şi în mine. În casa Tatălui meu sunt multe locuri: dacă n-ar fi fost aşa, v-aş fi spus. Trebuie să merg acolo, dar mă voi întoarce. Dacă m-aţi iubi cu adevărat, v-aţi bucura, pentru că merg la Tatăl: căci Tatăl este mai mare decât mine.2

Nu vă miraţi că vă spun: încă puţină vreme şi nu mă veţi mai vedea; nu după mult după aceea mă veţi vedea iarăşi. Veţi plânge şi vă veţi întrista; dar lumea se va bucura. Voi veţi fi întristaţi; dar întristarea voastră va fi prefăcută în bucurie.3

O femeie când naşte este în dureri şi agonie; dar imediat ce a născut copilul, uită tot greul pentru că se bucură de venirea copilului ei pe lume. Pentru o vreme este posibil să experimentaţi durerea; dar vă voi vedea din nou şi inima vi se va bucura şi nimeni nu vă va putea lua bucuria.4

PROMISIUNEA DUHULUI

Duhul este cel care are puterea să dea viaţă.1

Dacă mă iubiţi, atunci păziţi poruncile mele. Şi eu voi ruga pe Tatăl, şi el vă va da un alt Mângâietor care să fie cu voi pentru totdeauna. El este Duhul adevărului. Lumea nu-l acceptă, pentru nici nu îl vede, nici nu îl cunoaşte. Dar voi îl veţi cunoaşte, pentru că el va locui în voi şi va fi în voi.2

Nu vă voi lăsa fără mângâiere. Acum este necesar pentru voi ca eu să plec; căci dacă eu nu plec, Mângâietorul, Duhul Sfânt, nu va veni la voi. Dacă plec, îl voi trimite la voi.

Când vine el, va descoperi lumii ce este păcatul şi ce este dreptatea şi judecata. Păcatul, pentru că ei nu cred în mine; dreptatea, pentru că merg la Tatăl meu şi voi nu mă veţi mai vedea; judecata, pentru că puterea celui care domneşte în lumea aceasta a fost împrăştiată.

Mai am multe să vă spun, dar nu le puteţi înţelege acum. Oricum, când va veni Duhul advărului, el vă va călăuzi în tot adevărul, căci el nu va vorbi de la el; ci tot ce aude el vă va vorbi, arătându-vă cele ce vor veni.3

El mă va lăuda şi mă va glorifica, arătându-vă slava mea. Amintiţi-vă: toată slava Tatălui este şi a mea. De aceea pot să vă fac această promisiune: Duhul vă va descoperi vouă natura mea divină.4

Dacă copilul tău îţi cere pâine, i-ai da o piatră? Dacă copilul tău îţi cere peşte să mănânce, i-ai da un şarpe? I-ai da un scorpion micuţului care ţi-ar cere un ou? Atunci, dacă pământeşti fiind, ştiţi cum să îngrijiţi de copiii voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru din cer va da Duhul Sfânt celor care îl roagă?5

Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, pe care îl voi trimite eu, el vă va mărturisi despre mine. El vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aminti tot ce v-am spus.6

O INVITAŢIE LA VIAŢĂ

Oricine care cred în Fiul va avea viaţă veşnică.1

Un om bogat a plănuit un mare banchet şi a invitat mulţi oaspeţi. Când pregătirile au fost gata, şi-a trimis servitorii la cei care fuseseră invitaţi anunţându-i: „Veniţi, căci toate lucrurile sunt acum gata.”

Dar toţi cei care fuseseră invitaţi au început să se scuze. Primul a replicat: „Tocmai mi-am cumpărat o bucată de pământ şi trebuie să merg să-o văd din nou. Te rog scuză-mă.”

Al doilea a spus: „Abia mi-am luat o cireadă de boi şi trebuie să merg să-i testez. Să-mi fie cu iertare.”

Al treilea a răspuns: „Tocmai m-am căsătorit şi nu pot să vin.”

În cele din urmă, când servitorul să-a întors şi a raportat cele întâmplate, stăpânul a ordonat: „ Mergi repede pe străzile cetăţii şi adună pe cei săraci, ologi, bolnavi şi orbi.”

Servitorul a făcut aşa, şi să-a întors spunând: „Domnule, am făcut întocmai, şi încă mai este loc la masă.”

„Mergi atunci,” a replicat omul, „afară, pe drumurile din afara cetăţii şi pe câmp şi îndeamnă-i pe cei pe care-i întâlneşti să vină ca masa mea să fie umplută. Căci vă spun: nici unul dintre cei care fuseseră iniţial invitaţi nu vor gusta din banchetul pe care l-am pregătit pentru ei.”2

Oricine aude cuvântul meu şi crede în cel care m-a trimis are viaţă veşnică şi nu va fi condamnat; ci va trece din moarte la viaţă. Nu vă miraţi de asta; căci vine vremea când morţii voi auzi vocea Fiului lui Dumnezeu, şi cei care îi vor auzi vocea vor trăi. În mormintele lor, morţii vor auzi vocea lui şi vor fi înviaţi; cei care au făcut binele vor învia la o viaţă nouă, şi cei care au trăit în păcat vor fi înviaţi pentru judecată.3

Aceasta este calea spre viaţa veşnică: cunoscându-l pe singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Cristos pe care l-a trimis pe pământ! Puneţi cuvintele mele la inimă. Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât  a dat pe singurul său Fiu să moară, ca oricine crede în el să nu piară, ci să fie salvat şi să aibă viaţă veşnică. Această veste bună a împărăţiei va fi predicată în toată lumea ca mărturie pentru toate naţiile; şi apoi va veni sfîrşitul.4

VREMURILE SFÎRŞITULUI

Adevărat vă spun: nu va trece generaţia aceasta până se împlinesc toate aceste lucruri.1

A fost un agricultor care a plantat o vie şi a instalat şi o presă pentru vin. A zidit un gard înalt în jurul proprietăţii sale şi a angajat un paznic. Apoi, a închiriat-o unora care lucrau în vie şi el a călătorit într-o ţară îndepărtată. Când se apropia vremea recoltei, proprietarul a trimis servitorii săi la cei care îngrijeau via, pentru a-şi lua partea de profit. Dar păzitorii viei i-au luat cu asalt, au bătut pe unul, au ucis pe un altul iar pe al treilea l-au alungat cu pietre.

Pentru a doua oară şi-a trimis proprietarul servitorii să-i aducă veniturile ce i se cuveneau; şi cu toate că a trimis un grup mai mare de data aceasta, ei s-au confruntat cu aceeaşi situaţie.

În cele din urmă, proprietarul viei a trimis pe fiul său, gândindu-se: „Cel puţin pe fiul meu îl vor respecta.”

Totuşi, când vierii l-au văzut pe fiul stăpânului apropiindu-se, au uneltit între ei: „Acesta este moştenitorul. Dacă îl omorâm, moştenirea lui ne va rămâne nouă.”

Aşa că l-au luat, l-au târât în vie şi l-au omorât. Vă întreb: când se va întoarce stăpânul viei, ce se va alege de vierii aceştia?2

Poporul meu, poporul meu, care ai omorât profeţii şi i-ai respins pe cei care ţi-au fost trimişi, de câte ori te-aş fi adunat, cum îşi strânge găina puii sub aripile ei, şi totuşi n-ai dorit să ai parte de asta! Iată, casa ţi-este părăsită; şi nu mă vei mai vedea până vor veni vremurile când toţi vor spune: „Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului.”3

Dacă ai fi cunoscut, în ziua aceasta, pacea veşnică ce ţi-a stat la dispoziţie! Dar acum ea este ascunsă de ochii tăi. Puterile cerului sunt adunate, inimile oamenilor sunt pline de frică, anticipând calamităţile care vor veni pe pămînt.4

Când va veni sfârşitul vremurilor şi veţi vedea urâciunea pustiirii despre care vorbeşte profetul Daniel „că stă în locul preasfânt”, atunci este vremea ca aceia care locuiesc în oraşe să fugă în munţi. Nici unul care va fi pe acoperişul casei să nu piardă timp coborându-se să ia ceva din casă; nici cei care vor lucra la câmp să nu se întoarcă după hainele lor. Vai de femeile care vor purta copii în zilele acelea! Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, sau în ziua de Sabat: pentru că vor fi mari nenorociri, inegalabile de la începuturile lumii şi cum nu vor mai fi vreodată. Dacă n-ar fi scurtate zilele acelea, n-ar supravieţui nici unul: şi totuşi zilele acelea vor fi scurtate de dragul poporului ales al lui Dumnezeu.5

Căci va veni vremea când vrăşmaşii voştri vă vor împrejmui cu ziduri şi vă vor prinde înăuntru. Vă vor pune la pământ, şi pe copiii voştri împreună cu voi, şi nu vor lăsa piatră pe piatră şi toată mizeria aceasta va fi pentru că nu l-aţi recunoscut pe Dumnezeu care a venit la voi.6

Vedeţi zidurile măreţe ale templului? Adevărat vă spun că nici o piatră nu va rămânea în picioare! Ierusalimul va fi călcat în picioarele păgânilor, până se va împlini numărul neamurilor.7

Când veţi auzi de războaie şi de tulburări, nu lăsaţi ca inimile să vi se tulbure: pentru că aceste lucruri trebuie să se întâmple; încă nu a venit sfârşitul. O naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Semne înfricoşătoare şi măreţe vor apărea în ceruri. Vor fi semne ale soarelui, ale lunii şi chiar în stele. Pe pământ va fi mare necaz între popoare şi uimirea va creşte precum valurile înspumate ale mării. Se vor înmulţi perioadele de foamete, plăgile şi cutremurele de pământ. Toate acestea sunt începutul durerilor. Pentru că păcatele vor fi multe, dragostea multora se va răci.8

Veţi fi înşelaţi şi condamnaţi la moarte şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele meu. Dar rămâneţi treji, şi rugaţi-vă ca să fiţi vrednici de a trece prin aceste lucruri care se vor împlini, pentru a sta în picioare într-o zi în faţa lui Mesia, Fiul Omului.9

Învăţaţi de la smochin. Când ramurile îi cresc şi produc frunze noi, ştiţi că se apropie vara. Nimeni nu cunoaşte exact ziua sau ora întoarcerii lui Mesia; nici măcar îngerii din ceruri, ci numai Tatăl meu. Totuşi, când veţi vedea toate acestea întâmplându-se, veţi şti că ziua se apropie.10

 

ÎNTOARCEREA

Aşadar vegheaţi, pentru că nu ştiţi ora la care va veni Domnul vostru.1

Păziţi-vă, ca să nu vă înşele cineva; căci la sfârşitul vremurilor, mulţi vor veni folosindu-se de numele meu, zicând: „Eu sunt Christosul,” şi ei vor înşela pe mulţi. Se vor ridica profeţi mincinoşi; şi ei de asemenea îi vor determina pe mulţi să le creadă minciunile.2

Să nu-i credeţi atunci când vă vor spune: „Iată unul ca şi Cristos aici, sau acolo este un fel de Cristos”. Pentru că se vor ridica mulţi Christoşi mincinoşi şi profeţi falşi, făcând semne ciudate şi minuni. Chiar şi cei drepţi vor fi înşelaţi.

Dacă se va zice: „Iată, este în deşert”, nu vă grăbiţi să mă căutaţi; sau dacă se va zice: „El este într-un loc pe care numai eu îl ştiu,” nu îi credeţi. Pentru că aşa cum fulgerul loveşte cerul şi-l luminează de la est la vest, tot astfel va fi venirea Fiului Omului.3

La sfârşitul vremurilor, semnele Fiului Omului vor apărea pe ceruri, înfricoşând naţiunile; pentru că îl vor vedea pe Mesia, Fiul Omului, venind cu putere şi mare slavă; şi ei îl vor vedea pe Fiul Omului şezând la dreapta Dumnezeului celui viu, întorcându-se pe norii cerului. Şi el îşi va trimite îngerii cu sunetul unei trompete; şi ei vor strânge pe aleşii săi din cele patru zări, de la cele mai îndepărtate margini ale pământului şi cerurilor, şi vor răsplăti pe fiecare în conformitate cu faptele lui.4

Aşa a fost şi în zilele lui Noe, tot astfel va vi şi când va veni Fiul Omului. În zilele de dinaintea potopului, ei mâncau şi se veseleau, însurându-se sau divorţând, fiind nepăsători, până în ziua intrării lui Noe în corabie. Au ignorat cu desăvârşire avertismentele privitoare la apropierea potopului.5

Aşa a fost şi în vremea lui Lot. Oamenii mâncau şi beau, cumpărau şi vindeau, plantau şi construiau. Dar în ziua în care Lot a părăsit Sodoma a plouat cu foc şi pucioasă din ceruri şi i-a distrus pe ei toţi. La fel va fi şi în ziua în care Fiul Omului va fi arătat.6

Nu lăsaţi ca inimile voastre să fie copleşite de căutarea plăcerilor pământeşti, de lăcomii sau de îngrijorările vieţii. Venirea mea să nu vă găsească nepregătiţi; pentru că ea va veni ca un hoţ peste toţi locuitorii pămîntului.7

Doi oameni vor munci la câmp. Unul va fi luat şi celălalt va fi lăsat. Două femei vor măcina la moară. Una va fi luată şi cealaltă va fi lăsată. Vegheaţi aşadar, pentru că nu ştiţi ceasul când se va întoarce Fiul Omului. Dar ştiţi aceasta: că dacă cei din casă ar fi ştiut ora la care hoţul a plănuit să intre în casă, ei ar fi stat treji şi ar fi aşteptat, şi n-ar fi lăsat ca să le fie jefuită casa.

Vă pot asigura de faptul că mulţi profeţi şi împăraţi şi-au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi acum, şi n-au avut ocazia; şi şi-au dorit să audă lucrurile pe care le auziţi voi acum, şi n-au avut posibilitatea; în timp ce voi aţi văzut toate aceste profeţii adeverindu-se.

Pregătiţi-vă inima; pentru că atunci când vă veţi aştepta mai puţin va veni Fiul Omului.8

Ascultaţi povestea celor zece domnişoare de onoare care şi-au luat felinarele şi au plecat să-l întâlnească pe mire, luminând drumul pentru sosirea lui. Grupul fetelor era compus din cinci înţelepte şi cinci neînţelepte. Acestea din urmă şi-au luat felinarele dar n-au luat şi combustibil de rezervă. Sosirea mirelui fiind întârziată, ele au început să obosească şi să adoarmă.

Apoi, la miezul nopţii să-a auzit un strigăt: „Iată, se apropie mirele! A venit vremea să-l întâmpinaţi!”

Grăbite, domnişoarele de onoare să-au ridicat să-şi pregătească lămpile. Cele neînţelepte au spus celorlalte: „Daţi-ne ceva din combustibilul vostru; căci lămpile noastre sunt goale.”

„Nu putem,” au răspuns cele înţelepte, „pentru că nu avem destul combustibil pentru toate. Mergeţi repede, treziţi pe cei care vând şi cumpăraţi-vă.”

Dar în timp ce ele erau plecate după combustibil, a venit mirele; şi cei care au fost gata au mers cu el la celebrarea căsătoriei, iar uşa a fost închisă.

După destul de mult timp, să-au întors şi celelalte domnişoare de onoare şi au început să strige: „Doamne, Doamne, dă-ne voie să intrăm.”

Dar el le-a răspuns şi le-a zis: „Adevărat vă spun că nu ştiu cine sunteţi.”9

Ferice de slujitorii aceia pe care Domnul, atunci când va veni, îi va găsi gata şi aşteptând venirea lui, chiar dacă va veni în miezul nopţii ori în zori de zi. Adevărat vă spun că el îşi va îmbrăca haina de sărbătoare şi-i va invita pe aceşti slujitori să şadă cu el la masă, iar el se va ridica şi îi va servi ca pe nişte oaspeţi de onoare!10

Vegheaţi şi fiţi cu ochii în patru; pentru că nu ştiţi ziua sau ora la care se va întoarce Fiul Omului. Şi trăiţi-vă viaţa într-o manieră adecvată, cu luminile aprinse strălucitor; ca acei slujitori care aşteaptă în faţa uşii să audă bătaia Domnului lor, şi care vor fi găsiţi gata şi anticipând venirea lui.11

Este mai uşor ca cerurile şi pământul să treacă, decât ca o fărâmă din cuvintele acestea să dea greş.12